Specii de dinozauri

În imaginea de mai jos este prezentată clasificarea generala a dinozaurilor printr-o schemă simplificată.

Imaginea de mai jos ilustrează clasificarea generala a dinozaurilor printr-o schemă detaliată.

Dinozaurii au apărut în Triasic, acum aproximativ 245 de milioane de ani. Primii dinozauri erau carnivore bipede de dimensiuni moderate, cum sunt dinozaurii primitivi Eoraptor și Herrerasaurus. Însă, până la sfârșitul Triasicului, apăruseră erbivore mari pe patru picioare ca Plateosaurus.

Pe parcursul Jurasicului și Cretacicului, dinozaurii s-au diversificat într-o mare varietate de carnivore mari și mici, erbivore masive, mici mâncători de plante specializați și rapizi, și specii blindate cu mari plăci osoase, coarne, carapace și cozi în formă de bâtă. Acestă mare diversificare arată cât de mult succes au avut dinozaurii în perioada în care au trăit, respectiv Era Mezozoică.

Dinozaurii fac parte din clada dinosauria. În biologie, o cladă reprezintă un grup de organisme despre care se crede că au evoluat dintr-un strămoș comun și care sunt mai strâns înrudite cu membrii aceluiași grup decât cu alte organisme. Aceste grupuri sunt recunoscute prin împărtășirea unor caracteristici unice care nu erau prezente la strămoșii îndepărtați. Denumirea de Dinosauria, care înseamnă "șopârlă înfricoșătoare", a fost dată de anatomistul Richard Owen în anul 1842. Acesta a grupat trei animale preistorice cunoscute la acea vreme: Megalosaurus, Iguanodon și Hylaeosaurus ce aveau ciudate trăsături comune.

Clasificarea dinozaurilor are la bază împărțirea acestora în două mari grupe. Principala diferență dintre cele două grupe constă în configurația bazinului. În primul rând pe această distincție, biologul englez H.G. Seeley a stabilit cele două ordine de dinozauri și le-a numit Saurischia („șolduri de șopârlă”) și Ornithischia („șolduri de pasăre”) în 1887. Această diferențiere este menținută și astăzi.

Etimologia din spatele celor două nume: „șold de pasăre” și „șold de șopârlă”, este destul de confuză, întrucât unii dinozauri din ordinul saurischia din clasificarea dinozaurilor aveau șolduri asemănătoare păsărilor, iar șoldurile ornitischienilor erau oarecum asemănătoare păsărilor datorită evoluției convergente, nu datorită originii comune. Se pare că păsările provin din dinozauri saurischieni, dar au un pubis inversat, așa cum au ornitischienii.

La fel ca la toate animalele cu patru picioare, pelvisul dinozaurilor avea o structură formată din trei oase separate (ilion, ischion și pubis). Ilionul era atașat la coloana vertebrală, iar pubisul și ischionul erau dedesubt, formând o placă osoasă robustă. În centrul fiecărei plăci se afla o cavitate a șoldului, numită acetabul. Acetabulul era orientat spre exterior și era deschis în centrul său pentru articulația coapsei.

În cazul ordinului saurischia din clasificarea dinozaurilor, cele trei oase ale pelvisului se întrepătrundeau între ele doar în dreptul articulației șoldului, în locul în care piciorul posterior întâlnește șoldul. Acestea combinate au prezentat un contur triunghiular așa cum se vede din lateral, cu pubisul extinzându-se în jos și înainte și ischionul fiind proiectat în jos și înapoi de la acetabulul șoldului.

Ilionul masiv a format o placă de os verticală de care erau atașați mușchii bazinului, piciorului din spate și cozii. Pubisul era robust și se termina de obicei într-o structură pronunțată în formă de cizmă (probabil pentru atașarea musculară) care s-a atașat solid de ischion, care era în partea opusă. Ischionul era mai puțin robust decât pubisul. Au existat variații minore în această structură între diferiții saurischieni.

În cazul ordinului ornithischia din clasificarea dinozaurilor, pelvisul a fost construit din aceleași trei oase de fiecare parte a vertebrelor sacrale, de care erau atașate. Două dintre cele trei oase se mișcau, paralel unul cu altul, în jos și înapoi, separat de articulația șoldului. Profilul lateral al bazinului era destul de diferit de cel al saurischienilor, care avea o lamă a ilionului lungă, dar joasă și o structură ischion-pubis modificată dedesubt. Aici ischionul lung și subțire s-a extins înapoi și ușor în jos de la acetabul. Osul pubis lung și subțire, aflat dedesubt și paralel cu ischionul, s-a extins posterior.

Configurația rezultată seamănă superficial cu cea a păsărilor, al căror pubis subțire se extinde înapoi sub ischionul mai mare. Se consideră că aceste diferențe anatomice reflectă diferențe importante în aranjamentele musculare din șolduri și picioarele din spate ale acestor două grupe de dinozauri.

În clasificarea dinozaurilor, ambele grupe de dinozauri includeau câteva familii diferite de dinozauri. Aproximativ 55% din dinozauri au fost Saurischieni, iar 45% Ornitischieni. În ambele grupe existau unii dinozauri care umblau pe două picioare și alții care pășeau pe toate cele patru.

Saurischienii erau prădători carnivori și erbivori, având un mod de viață diferit de Ornitischieni. Ornitischienii se hrăneau cu plante și aveau în plus un șir de oase fără zimți pe partea din față a țestei, acoperită cu un cioc cornos, care îi ajuta la culesul frunzelor. Ambele grupe includeau dinozauri pitici care erau mai mici de un metru. Cei mai mari dinozauri Saurischieni - Sauropodele, aveau o lungime de 40 de metri, cum este Supersaurus, iar Ornitischienii erau mai ușori si aveau o lungime de 15 metri, cum este Shantungosaurus.