Arheopterix aripa antică

Arheopterix este un dinozaur saurischian, cu pene, asemănător păsărilor, care face parte din ordinul coelurozaurilor. Acesta este considerat ca fiind tranziția dintre dinozaurii non-aviari și păsări. Între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XXI-lea, Arheopterix a fost în general acceptat de paleontologi ca fiind cea mai veche pasăre cunoscută, membru al grupului Avialae. Însă, avialani mai vechi au fost identificați de atunci, printre care se numără: Anchiornis, Xiaotingia și Aurornis.

Numele de Arheopterix (Archaeopteryx) înseamnă „aripă antică” și derivă din limba greacă veche de la cuvintele „archaios”, care înseamnă „antic”, și „ptéryx”, care înseamnă „pană” sau „aripă”. Numele a fost dat de paleontologul german Hermann von Meyer în anul 1861.

Cuprins

Figurină Archaeopteryx

Dezvoltă imaginația copilului tău. Pentru copii cu vârsta de peste 3 ani.

Această figurină are un design unic, o formă uluitoare și este colorată cu mare precizie.

Brand: Safari

Culoare: Negru

Comandă acum!

Caracteristicile lui Arheopterix

• Ordin: Coelurozauri
• Familie: Avialae
• Lungime: 0,5m
• Greutate: între 300-500g
• Alimentație: carnivor
• Dinți: Mulți dinți mici conici în maxilarul superior
• Hrană: Mici reptile, mamifere sau insecte
• Deplasare: Pe 2 picioare și prin zbor
• Perioadă: Jurasicul târziu, acum 150 milioane de ani
• Găsit în: Germania

Fosile

Arheopterix este specia de dinozaur cu pene despre ale cărei fosile se credea cândva că sunt cele mai vechi fosile de pasăre cunoscută. Fosilele datează de aproximativ acum 150 de milioane de ani, din epoca Jurasică târzie. Această epocă se întinde de acum 161 de milioane de ani în urmă până acum 145 de milioane de ani în urmă. Toate fosilele au fost găsite în formațiunea de calcar Solnhofen din Bavaria, Germania, începând cu anul 1861. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, descoperirile altor fosile asemănătoare păsărilor cu o vechime similară, cum ar fi Xiaotingia Zhengi din zăcămintele Liaoning din China, au determinat mai mulți paleontologi să solicite reclasificarea Arheopterix ca dinozaur.

O mare parte din ceea ce se cunoaște despre Archeopteryx provine dintr-o serie de exemplare fosile foarte bine conservate. Multe dintre fosile prezintă urme clare ale penelor. Dimensiunile exemplarelor variază de la cea a unei gaițe albastre la cea a unei găini mari mare.

Trăsături

Archaeopteryx a împărtășit multe caracteristici anatomice cu coelurozaurii, un grup de dinozauri carnivori din categoria teropodelor. De fapt, numai identificarea penelor în cazul primelor exemplare cunoscute a indicat faptul că animalul era o pasăre. Spre deosebire de păsările din zilele noastre, totuși, Arheopterix avea dinții și o coadă lungă bine dezvoltată. Coada este asemănătoare cu cea a dinozaurilor mici. Deosebirea față de aceștia constă în faptul că Arheopterix avea un rând de pene pe fiecare parte a cozii. Arheopterix avea la fiecare picior câte trei degete, care purtau gheare. Degetele se mișcau independent, spre deosebire de degetele unite ale păsărilor vii.

Arheopterix avea aripi bine dezvoltate. Structura și dispunerea penelor aripilor sale (asemănătoare cu cele ale majorității păsărilor din zilele noastre) indică faptul că putea zbura. Cu toate acestea, dovezile sugerează că zborul realizat prin bătaia din aripi al animalului diferă de cel al majorității păsărilor moderne. Oasele, pe care le avea Arheopterix, erau suficient de puternice pentru a face față forțelor de torsiune reduse, ceea ce permitea, mai degrabă, să țâșnească în zbor pe distanțe scurte pentru a evita prădătorii. Acestea nu puteau face față forțelor de torsiune ridicate, care sunt necesare pentru a bate rapid din aripi și pentru a pluti în aer.

Un studiu al melanozomilor în penele animalului (granulele pigmentate, producătoare de melanină prezente în celulele specializate ale pielii numite melanocite) au arătat că avea pene de culoare neagră. Studiul a mai arătat și că dispunerea granulelor în microstructura penelor a oferit probabil un sprijin structural sporit aripilor, similar cu modul în care se întâmplă la păsările moderne. Însă, structurile scheletice asociate zborului sunt incomplet dezvoltate. Acest fapt sugerează că Arheopterix se poate să nu fi fost capabil să susțină zborul pe distanțe mari.

Se cunoaște faptul că Arheopterix a evoluat din dinozauri carnivori mici, deoarece păstrează multe caracteristici, cum ar fi dinții și o coadă lungă. De asemenea, păstrează sternul, oase goale cu pereți subțiri, saci de aer în coloana vertebrală și pene, care se regăsesc și la rudele coelurozauriene nonaviene ale păsărilor. Prin urmare, nu se poate spune că aceste structuri au evoluat în scopul zborului, deoarece erau deja prezente la dinozauri înainte ca păsările sau zborul să evolueze.

Mai mulți paleontologi au observat că unii dinozauri asemănători păsărilor, cu o vechime similară sau mai mare decât Arheopterix, posedau, de asemenea, trăsături aproape identice cu cele ale Arheopterix. Multe caracteristici, care sunt adesea considerate specifice păsărilor, cum ar fi: prezența penelor, a picioarelor cu trei degete, a membrelor anterioare robuste și lungi, sunt prezente și la Xiaotingia Zhengi și Aurornis Xui. Despre aceste specii, precum și altele, se crede că au trăit acum aproximativ 5 milioane, respectiv 10 milioane de ani înainte de Arheopterix. Astfel, acești paleontologi susțin că Arheopterix nu poate fi de fapt cea mai primitivă pasăre din lume.

Galerie Imagini:

Linkuri utile:

• Muzeul American de Istorie Naturală
  
• Muzeul de Istorie Naturală (UK)